sâmbătă, 24 decembrie 2011

Simt cum ma sufoc, privirea mi se incetoseaza. Wake up! Normal ca imi pasa,doar ca ma cunosti tot ce am facut  e pentru ca m-ai ranit. Melodia e pusa pe repeat, imi aud suspinele mai bine decat aud melodia. Si totusi...pentru ce? Iau pauze scurte si dese. Nu pot sa scriu,abea' pot respira. Si totusti....toti au fost alaturi de tine la asa zisa despartire, si sunt sigura ca au plans si tu...totodata cu ei! Ar fi trebuit sa fiu acolo..dar nu,nu am fost. Mereu mi-am imaginat altfel ziua asta..intr-un mod total diferit. Ne-a iesit chiar si aceeasi medie. Daca s-ar fi intamplat in alti ani,nu ar fi fost cine stie ce,dar acum,fix acum sa ne iasa aceeasi medie...e ciudat,dureros,sadic si inuman!
,,N-am crezut atunci ca din tot ce a fost vom alege scrum fara nici un rost!". Doar asta am in cap..chiar asa e! Nu-mi ajung cuvintele sa exprim ce simt acum. Retraiesc totul,de la cap la coada. Incerc sa imi ridic sticla de apa la gura,tremur toata,vars apa pe mine si totusi....privesc in gol si ma gandesc la noi, si tot ce a incemnat asta! Nu vreau sa dau exemple de amintiri care au fost. Nici nu stiu ce vreau acum. Bunica mi-a zis azi ca ,,De Craciun toata lumea se impaca si uita supararile din restul anului" . Uite, ca la noi nu,si totusi....cat as vrea sa fie asa!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu